Important nu este ceea ce au făcut ceilalţi din mine, ci ceea ce fac eu din ceea ce au făcut ceilalţi cu mine.

      Forma originală a frazei de mai sus este ,,Esenţial nu este ceea ce au făcut ceilalţi din om, ci ceea ce a făcut el din ceea ce au făcut ceilalţi din el,,[ însăşi istoria],,. Interviu din revista L Arc , octombrie 1966, în A. Cohen-Solal, Sartre, New York, Pantheon Books, 1985.
      Am găsit ca fiind utile, funcţionale principiile de bază a Gestaltului în cadrul unui act terapeutic, datorită unei viziuni umane unice, structurată şi semnificantă asupra individului în care ,,întregul este diferit de suma părţilor sale,,.
      Prototip a psihoterapiilor ,,uman-existenţiale,, aduce un punct de vedere diferit de Oedipul psihanalizei prin a insista ,,asupra originalităţii ireductibile a fiecărui ins, parţial determinat de ereditate, dezvoltarea fetală, educaţia precoce şi mediul său social, dar totuşi liber şi responsabil să exploateze, în felul ce îi este propriu, şi de-a lungul întregii lui vieţi, întâmplările vieţii.,, (Ginger,2007)
      Atras de sentimentul de libertate şi creativitate specific Gestaltului am observat că se pot analiza şi sub alte forme comportamentelele defensive, predominant incoştiente dobândinte în prima copilărie, după cum subliniază psihanaliza ,,determinismul nostru istoric: eram condamnaţi să repetăm neîntrerupt,,. În acest spectru nou a luminii identităţii individului sunt scoase în evidenţă libertatea dar şi responsabilitatea. Normalul este atribuit fiecărei persoane în parte, în funcţie de calea proprie şi de ritmul caracteristic acesteia. Se pot crea şi imagina noi conduite, pot fi experimentate ,,sentimente uitate, interzise de educaţia primită sau de contextul nostru social.,, (Ginger,2007)
      Sentimentul eliberator presupune exprimarea liberă a trăirilor şi a identităţii fără a fi considerate ca semne ale slăbiciunilor. ,,Lacrimile sau mânia nu mai reprezintă semne ale slăbiciunii, ci sunt considerate mărci ale autenticităţii eliberatoare,, iar ,,îmbogăţirea materială, puterea cunoaşterii, sacrificiul sunt interogate în profitul intesităţii vieţii.,, Cu baze psihanalitice, interpretată ca o ,,recuperare narcisistă,, această nuanţă de egoism pur naturală şi umană este drumul clientului către autonomia personală traversând mai multe etape în care se pune accent pe asumarea responsbilităţii în manifestarea dependenţei, contradependenţei, independenţei, interdependenţei.
      Ideea că mecanismul generează interacţiunea vine cu o întrebare în care se pune la îndoială avantajele simplei descoperiri a fenomenelor ce aparţin istoriei personale ale clientului. ,,Descoperirea cauzelor nu îngăduie întotdeauna să modificăm fenomenele. A şti nu ajunge pentru a schimba, uneori, dimpotrivă, ,,interpretarea nutreşte simptomul,,. (Lacan) Ginger,2007). Astfel, de exemplu, înţelegând că mama era ,,castratoare,, , risc să îmi întreţin şi să-mi întăresc sentimentul de dislocare.(Ginger,2007)
      De aceea din Gestalt se poate extrage avantajul ce se poate utiliza în favoarea clientului, bineînțeles dacă în urma unei bune cunoaşteri a resurselor clientului concluzia este că se poate obţine maximum de rezultate în raport cu metodele terapiei Gestalt. Nu este important doar să se pună ceva în locul lăsat disponibil de o tehnică utilizată pe principii psihanalitice, trebuie o asigurare că ceea ce vine să înlocuiască poate fi integrat de către client şi poate să contribuie la starea de bine a acestuia, a Gestalt-ului care îl definește.
      În revoluţia Gestalistă ,,pulsiunea de viaţă,, este asociată cu agresiunea, considerată necesară funcţionalităţii individului în tot ceea ce înseamnă viaţa, fără această doză de agresiune omul fiind redus la un animal bolnav, ,,un animal deposedat de agresivitate este un animal bolnav,, .(Ginger,2007) Clientul depăşeşte limitele şi nu se mai resumă doar interacţiunea de tip pasiv al psihanalizei, vine în realitatea şedinţei terapeutice şi se manifestă în cadrul sigur oferit de terapeut reacţionând liber şi exteriorizând. ,,Comportamentele sale infantile – sau inhibate socialmente – sunt provizoriu autorizate,,
      Considerată o abordare umanistă şi fenomenologică, o psihoterapie cu faţete filozifice de viaţă, Gestalterapia se impune terapeutic prin abordarea strategiei de ,,experimentare individuală în căutarea unei trăiri personale profunde şi a construcţiei unui nou sens.,,  (Ginger,2007)